Idei de film documentar

care pot fi realizate de către tineri cu mijloace tehnice minimale (telefon mobil, tabletă, DSLR sau cameră video HD)

– draft –

Atunci și acum o imagine dintr-o epocă a Bucureștiului și cum arată același loc azi. Ce s-a păstrat și cum. Cine erau oamenii din fotografia veche, cine sunt cei de azi, cum se raportează, ce le place, ce nu. (Imaginea poate fi interbelică sau postbelică, dar poate data și de după Revoluție).

Unul sau mai multe obiecte populare în copilăria tânărului și care azi au dispărut – ex. telefonul cu clapetă sau telefoanele foarte mici, iPodul sau obiecte vestimentare. Pot fi avute în vedere și locuri sau clădiri iconice. Subiectul ilustrează rapiditatea schimbărilor sociale din acești ani.

Mai tinere decât mine – tehnologii și obiecte care au devenit virale/populare în ultimii ani – ex. tableta, trotineta electrică, automobilul electric, periuțele de dinți electrice, smart wheels, automatele de închiriat biciclete.

Reclamele din anul nașterii mele. (Ce produse erau în trenduri? Mai există ele azi? Cum s-au schimbat? – Pentru documentare se poate folosi arhiva publicațiilor tipărite, existente în biblioteci, sau arhive digitale, ex. WebMachine).

Bucureștiul tatălui meu/ mamei mele/ bunicului/bunicii/ fratelui meu – amintiri, impresii, moduri de viață, locuri care au dispărut. Mici istorii familiale legate sau nu de contextul istoric general.

Nume, nume, nume – străzi, piețe, școli, parcuri etc. care poartă numele unor personalități (de mai mare sau de mică notorietate) – cum te raportezi la ele – știe cineva ceva esențial despre persoanele care au purtat acele nume – cine au fost acele persoane – ce cred oamenii care locuiesc sau lucrează în zonă  – le influențează sau nu viața – le trezește sau nu curiozitatea? Există diferențe în modul în care diferitele generații se raportează la acest fenomen? Care e cauza interesului? Care e motivul dezinteresului?

Ce am învățat din jocurile video? Ce îmi place la ele? Cât de mult îmi place? Cu ce le pot compara din viața mea de dincolo de joc? Ce nu înțeleg despre jocuri cei care le privesc depreciativ? Ce pierd cei care nu se joacă sau nu s-au jucat niciodată jocuri video?

Luarea în posesie a spațiului – modul în care oamenii își personalizează viața în cartiere cu clădiri standardizate (cartierele-dormitor comuniste, dar și noi ansambluri rezidențiale) – ușile apartamentelor, uși de bloc, ferestre, balcoane închise, rigole etc.

După blocuri – scene și peisaje mai puțin obișnuite care au loc în zonele de după blocurile mari din frontul marilor bulevarde – oameni care cresc animale domestice lângă bloc, zone de case cu aspect rural – bojdeuci – sau, dimpotrivă, vile ultramoderne, grădini de flori impresionante, clădiri foarte frumoase sau foarte urâte, zone cu arbori foarte mari, biserici și mănăstiri foarte vechi sau care arată învechit.

Meserii pe cale de dispariție – ceasornicar (vs versiunea modernă, reparații de smart sau montarea de ecrane de protecție), depanator tv, reparații încălțăminte, pălărier – cine sunt oamenii care le mai practică și care erau „tainele” acelei meserii, ce părere au despre asta ultimii practicanți ai acelor meserii, care e varianta lor de înlocuire, ce părere au despre asta cei din noile meserii.

Viața de zi cu zi a unor oameni care refuză tehnologia – ex. bătrâni sau persoane care preferă să trăiască a-tehnologic din motive etice, religioase sau de gust.

Cultura urbană – graffiti – de ce doar semnături și logouri. De ce lipsesc mari opere murale – desene complexe și figurative -, care sunt frecvente în alte mari orașe.

Cine sunt bucureștenii – a câta generație în București, care sunt legăturile cu locul de origine, care sunt locurile din București ce au conotații personale prin istoria familiei, a originii ei și a momentului în care s-a stabilit în oraș.

Centenarul unui milenial – ce înseamnă centenarul Unirii pentru mine și familia mea? A avut 1918 vreo influență asupra mea (familia e originară din Transilvania, Bucovina, Banat?) Încă mai are? Care ar fi fost viața familiei mele dacă Marea Unire nu ar fi existat?

Sărbătorile familiei mele – un tip de eveniment (botezuri, revelioane, nunți etc.) reconstituit prin fotografii de familie și prin amintirile pe care acele fotografii le provoacă azi.

Necunoscuții din familia mea – albumele de familie, îndeosebi cele vechi, cuprind imagini ale unor oameni pe care alți membri ai familiei, mai tineri, nu le cunosc. Cine sunt acele persoane? Cine poate vorbi despre ele? Ce are de zis? Unde sunt acele persoane dacă mai sunt?

Minoritar azi – ce fel de minoritar sunt? Etnic, religios, de gen (dar pot fi avute în vedere și minoritățile de ocupare sau de gust – fac graffiti, cânt la vioară, sunt rocker, joc Metin, joc șah). Cât de liber pot vorbi despre asta cu ceilalți? Există toleranță și deschidere? Cine sunt cei care se dovedesc toleranți? Cine sunt intoleranții?

Viața de rrom/ungur/evreu/arab/rus/german/aromân în București – care sunt activitățile care mă reprezintă, cu ce mă mândresc, de ce mi-e rușine, sunt discriminat, eu pe cine discriminez, când mă simt apreciat, când nu, ce vreau să păstrez, ce nu, ce set de reguli respect și în ce situații, cine sunt oamenii cu care interacționez, ce diferențe sunt în statutul meu de minoritar azi, față de acum 10, 20, 50 de ani (reconstituite prin fragmente de poveste a unor oameni mai în vârstă din aceeași minoritate).

Ritmuri urbane/ timelaps: o zi în food court la 8 p.m. (sau orice altă oră) timp de 30 de zile (sau orice alt interval ce poate avea semnificații), zi de zi, secvențe scurte realizate la aceeași oră și în același loc. În loc de food court pot fi folosite orice alte locuri populate și care presupun interacțiuni ale oamenilor sau observarea unui fenomen care presupune mari viariații – ex. un loc dintr-un parc, o mare parcare, o ieșire dintr-un bloc, apusuri sau răsărituri de soare. Aceeași temă poate fi urmărită și printr-un itinerar: Bucureștiul de pe bicicletă – sunt urmărite reacții umane, gesturi deosebite, lucruri frumoase, lucruri amuzante. O altă dezvoltare a temei este cea a urmăririi unui detaliu arhitectural sau de viață publică – ex. 300 de uși de bloc, balcoane exotice, ferestre etc. – vezi și cartea Ferestre din București și poveștile lor, de Cătălin D. Constantin.

Inadecvare urbană – firme nepotrivite ale unor magazine sau anunțuri ale acestora, nume de străzi bizare sau în contradicție cu aspectul străzii, alăturări insolite și comice.

_____________

Ideile de subiect sunt o treaptă intermediară între temă și subiectul propriu-zis. O idee se transformă într-un subiect atunci când devine foarte particulară și concretă. Ex: meserii pe cale de dispariție poate deveni subiect dacă este identificat unul sau mai multe personaje reprezentative și un unghi de abordare, cum ar fi: „Cizmarul de la Păcii a reparat patru milioane de pantofi, dar acum mai lucrează 2 ore pe zi”.

Autor: admin | Articol din sectiunea Filme Smart

Lasă un răspuns